Criza bugetara cu care se confrunta institutiile publice din Romania incepe sa devina vizibila tot mai pregnant, iar ultimele semnale vin dintr-o zona esentiala pentru buna functionare a democratiei: Autoritatea Electorala Permanenta (AEP). Potrivit reprezentantilor sindicatelor, institutia se confrunta cu dificultati financiare grave, care pun sub semnul intrebarii plata salariilor pentru angajatii sai.
Din informatiile transmise de liderii sindicali, AEP ar inregistra un deficit de 954.000 de lei doar pe primul trimestru al anului, la capitolul de cheltuieli salariale. Situatia a fost confirmata in cadrul unei intalniri intre reprezentantii sindicatelor si conducerea institutiei, unde s-a recunoscut ca fondurile disponibile sunt insuficiente pentru a acoperi necesarul de plata al angajatilor.
Un semnal de alarma pentru stabilitatea institutionala
Aceasta problema nu este una izolata, ci reflecta un dezechilibru mai amplu in modul in care sunt gestionate finantele publice in 2025. Intr-un an in care Romania se confrunta cu un deficit bugetar in crestere, iar presiunea pe cheltuieli fixe — cum sunt salariile si pensiile — este tot mai mare, situatia AEP ridica serioase semne de intrebare cu privire la capacitatea institutiilor-cheie de a functiona eficient.
AEP nu este o institutie oarecare. Ea are rolul de a organiza si supraveghea procesul electoral, de a mentine registrele electorale si de a asigura transparenta finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale. Fara resursele umane necesare si fara stabilitate financiara, aceste atributii risca sa fie afectate direct — un lucru inacceptabil intr-o democratie functionala.
Ce urmeaza? Intrebari fara raspuns clar
Deocamdata, nu exista un plan public concret privind acoperirea deficitului salarial de la AEP. Guvernul nu a facut declaratii oficiale pe marginea acestui subiect, iar Ministerul Finantelor pare sa gestioneze un context mult mai larg, in care zeci de institutii solicita fonduri suplimentare.
In lipsa unei rectificari bugetare urgente sau a unei alocari speciale, AEP ar putea ajunge in situatia de a amana platile salariale sau chiar de a suspenda temporar anumite activitati. Un astfel de scenariu ar fi fara precedent si ar semnala o disfunctionalitate grava in administratia publica centrala.
O problema punctuala sau varful aisbergului?
Expertii in finante publice avertizeaza ca ceea ce se intampla la AEP ar putea fi doar inceputul. In conditiile in care cheltuielile publice au crescut accelerat in 2024, iar veniturile nu tin pasul in mod proportional, institutiile care nu genereaza venituri proprii risca sa devina victime colaterale ale ajustarilor bugetare.
Intr-un astfel de climat, guvernul va trebui sa decida rapid care sunt prioritatile reale: mentinerea functionarii institutiilor democratice sau aplicarea unor reduceri bugetare generalizate. Situatia AEP ar putea deveni un test major pentru capacitatea actualului executiv de a gestiona responsabil presiunile financiare din sistemul public.