Un raport al Institutului grecesc pentru Cercetarea Comertului cu Amanuntul arata ca un cos lunar de cumparaturi de baza in Romania poate fi, in medie, mai scump decat in Spania, Portugalia, Grecia si Italia. Analiza a comparat 40 de categorii de produse din opt tari si a folosit peste 6.000 de preturi culese din 48 de lanturi diferite de supermarketuri, conturand o imagine in care diferentele de cost nu se vad doar la produsele alimentare, ci si la igiena si curatenie.
Ce arata raportul si cum au fost comparate preturile
Studiul porneste de la o metoda simpla: preturi concrete, adunate din retele de retail, apoi puse cap la cap pentru a estima cat costa, lunar, un set de cumparaturi considerate „de baza”. Faptul ca sunt analizate 40 de categorii din opt tari sugereaza ca nu e vorba despre un singur produs iesit din tipar, ci despre un tablou mai larg al costurilor din supermarket.
In cazul Romaniei, concluzia este directa: cosul mediu de baza poate depasi nivelurile din mai multe state sud-europene, care, pentru multi consumatori, sunt percepute drept destinatii cu preturi comparabile sau chiar mai ridicate. Datele din raport contrazic aceasta perceptie, cel putin pentru anumite categorii.
Painea ambalata si cascavalul, doua exemple care ridica semne de intrebare
Diferentele ies puternic in evidenta la painea ambalata. Potrivit datelor prezentate in material, Romania se afla pe primul loc in clasament: aproape 15 euro pentru 30 de bucati. In Italia, Germania si Portugalia, aceeasi cantitate este sub 8 euro, adica aproape la jumatate.
Un alt exemplu este cascavalul: in Romania, 200 de grame costa in medie aproape 4 euro, in timp ce in Spania, Italia si Grecia pretul trece doar putin de 2 euro. In termeni practici, astfel de diferente se vad rapid in bonul final, mai ales pentru familiile care cumpara constant produse de panificatie si lactate.
Produsele de curatenie si igiena, mai scumpe decat in tarile comparate
Raportarea nu se opreste la mancare. Romania apare cu preturi ridicate si la produse de curatenie si igiena personala. Un exemplu este detergentul de rufe pentru 40 de spalari, care ajunge la aproape 8 euro, peste nivelurile din Grecia, Spania sau Portugalia.
In acelasi timp, Romania este mentionata ca fiind peste media tarilor sud-europene si la pasta de dinti. Aceste categorii conteaza mult in bugetul lunar tocmai pentru ca sunt cumparaturi recurente, inevitabile, care se acumuleaza de la o saptamana la alta.
Cum se adapteaza consumatorii: strictul necesar si „vanatoarea” de oferte
In fata acestor costuri, comerciantii observa schimbari in comportamentul de cumparare. Michael Kaiser, reprezentant al unui supermarket online, descrie doua directii: pe de o parte, clienti care cumpara „strictul necesar”; pe de alta parte, clienti care urmaresc ofertele si cumpara cantitati mai mari, astfel incat sa acopere „o luna sau doua de spalari”.
Cu alte cuvinte, o parte dintre consumatori reduc volumul si varietatea, iar altii incearca sa-si protejeze bugetul prin achizitii mai mari la promotii, cand apar ferestre de pret avantajos. Ambele comportamente arata presiunea pe cheltuielile lunare si nevoia de planificare mai atenta.
Cand preturile mari se vad in consum: semnale din bonurile fiscale
O analiza Footprints AI, bazata pe peste 1,5 milioane de bonuri din magazinele din Romania, indica scaderi ale vanzarilor pentru pasta de dinti in mai multe regiuni mari ale tarii. Dan Marc, reprezentant Footprints AI, descrie adaptari foarte concrete: oamenii schimba periuta mai rar, „trag” mai mult de tubul de pasta, renunta la formule de tip „una si una gratis” si nu mai cumpara apa de gura.
Aceste exemple nu adauga o explicatie economica noua, dar arata cum se traduce, in viata de zi cu zi, presiunea preturilor: in consum mai atent si in amanarea unor cumparaturi care, pana nu demult, pareau de la sine intelese.
Paradoxul fainii ieftine si al painii scumpe
In acelasi peisaj, apar si produse la care Romania sta mai bine decat alte tari. Un exemplu clar este faina de 1 kg, care costa 78 de centi, mult sub Germania, unde pretul este cel putin dublu. Totusi, tocmai aici apare paradoxul subliniat in material: desi faina este ieftina, Romania plateste cel mai mult pentru paine.
Economistul Cristian Nasulea explica aceasta diferenta prin faptul ca anumite ingrediente si factori de productie au preturi bune deoarece sunt produse local si sunt competitive inclusiv raportat la piata internationala. In aceeasi logica, raportul noteaza ca si orezul, merele si lintea sunt mai ieftine in Romania, semn ca nu toate categoriile urmeaza acelasi model de scumpire.