Intr-o era in care suntem asaltati din toate directiile cu sfaturi despre „superalimente”, diete miraculoase si avertismente alarmante despre ce sa evitam, a devenit din ce in ce mai greu sa discernem ce este cu adevarat daunator pentru sanatate si ce este doar o teama alimentata de mituri.
Printre cele mai frecvente credinte se numara ideea ca zaharul „hraneste” cancerul sau ca trebuie eliminat complet din dieta pentru a reduce riscul de boala. Insa, potrivit unei analize recente publicate de SurreyLive, doar doua alimente au fost clasificate oficial ca fiind direct cancerigene pentru oameni — iar zaharul nu este unul dintre ele.
Ce spun cercetatorii si organizatiile internationale de sanatate
Este important sa subliniem de la inceput: legatura dintre alimentatie si riscul de cancer este reala, dar nu toate alimentele au acelasi impact. Cand vine vorba despre riscul confirmat de cancer, doar doua categorii alimentare sunt recunoscute oficial ca fiind direct implicate: carnea procesata si alcoolul. Atat Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), cat si experti in nutritie oncologica, precum dieteticianul Nichole Andrews, subliniaza acest lucru.
Aceste doua alimente sunt incluse in Grupa 1 de agenti cancerigeni definita de Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului (IARC), parte a OMS. Grupa 1 inseamna ca exista „dovezi convingatoare ca agentul cauzeaza cancer la om”. Este acelasi grup in care se afla si fumatul, azbestul si radiatiile ionizante.
Este esential de precizat ca aceasta clasificare nu indica gradul de pericol, ci nivelul de certitudine stiintifica privind legatura cauzala. Asadar, chiar daca alcoolul si carnea procesata sunt in aceeasi grupa cu tutunul, asta nu inseamna ca au acelasi impact letal — ci ca exista dovezi la fel de solide care confirma faptul ca aceste substante contribuie la aparitia cancerului.
Alcoolul: niciun nivel nu este sigur
Contrar unor convingeri populare (si campanii de marketing), nu exista o cantitate „sigura” de alcool din punct de vedere oncologic. OMS este foarte clara in aceasta privinta: „Alcoolul provoaca cel putin sapte tipuri de cancer, printre care se numara cancerul de san si cancerul colorectal – unele dintre cele mai frecvente tipuri”.
Indiferent de forma alcoolului – fie ca e vorba de vin rosu, bere artizanala sau cocktailuri elegante – substanta activa ramane etanolul, care in organism este metabolizat in acetaldehida, un compus toxic si cancerigen. De asemenea, alcoolul contribuie indirect si la cresterea in greutate, inflamatie cronica si dezechilibre hormonale – toate acestea fiind factori suplimentari de risc oncologic.
Poate parea socant, dar datele recente arata ca peste jumatate dintre cancerele atribuite consumului de alcool apar la persoane care beau cantitati considerate „mici sau moderate”. Asadar, nu este nevoie de excese pentru ca riscurile sa devina reale.
Carnea procesata: un risc ignorat adesea
Cel de-al doilea aliment asociat cert cu aparitia cancerului este carnea procesata – un termen care include mezelurile, sunca, carnatii, crenvurstii, carnea conservata sau afumata si produsele semi-preparate pe baza de carne.
Potrivit OMS, consumul regulat de carne procesata este legat direct de aparitia cancerului colorectal, iar riscul creste proportional cu cantitatea consumata. Ce face aceste produse periculoase? Nu carnea in sine, ci modul in care este procesata: adaugarea de nitrati si nitriti pentru conservare, afumarea la temperaturi ridicate, folosirea sarii in exces si prezenta compusilor chimici formati in timpul gatirii intense.
Cercetarile au identificat trei compusi principali responsabili de cresterea riscului de cancer:
- Haemul, un pigment rosu prezent in carnea rosie, care poate afecta mucoasa intestinala;
- Nitratii si nitritii, care in organism se pot transforma in substante numite N-nitrozo-compusi (NOCs), cancerigene cunoscute;
- Aminii heterociclici (HCAs) si hidrocarburile policiclice aromatice (PAHs), formati la temperaturi ridicate, in special la prajirea carnii sau gratar.
Dar zaharul? Un mit frecvent, dar periculos
In ciuda a ceea ce circula in mediul online, nu exista dovezi ca zaharul cauzeaza direct cancer. Afirmatia este sustinuta de organizatii de prestigiu precum Cancer Research UK si reconfirmata de specialisti in nutritie oncologica. Nichole Andrews, dietetician specializat in nutritie pentru pacienti oncologici, explica clar: „Zaharul nu hraneste cancerul. Toate celulele corpului, inclusiv cele sanatoase, folosesc glucoza pentru energie. Eliminarea completa a zaharului nu va ‘infometa’ cancerul.”
Ce se intampla insa, in mod indirect, este ca o dieta bogata in zahar poate duce la supraponderalitate si acumulare de grasime corporala. Iar tesutul adipos in exces este un factor de risc dovedit pentru cel putin 13 tipuri de cancer, deoarece favorizeaza inflamatia cronica si dezechilibrele hormonale.
Pe scurt: nu zaharul este problema in sine, ci dezechilibrul caloric si grasimea acumulata in exces. O prajitura sau o felie de tort, consumate ocazional, nu iti cresc riscul de cancer. In schimb, un stil de viata dezechilibrat si sedentar, da.
Ce ar trebui sa retinem
Din toata agitatia informationala despre nutritie si cancer, merita sa pastram un lucru esential: nu tot ce mancam este un potential pericol, dar exista doua alimente despre care stiinta este clara. Conform SurreyLive si surselor medicale internationale, alcoolul si carnea procesata sunt singurele alimente clasificate fara dubiu ca fiind cancerigene pentru oameni.
In loc sa traim cu frica fiecarei bucati de ciocolata sau linguri de zahar, poate e mai intelept sa ne concentram pe alegerile care conteaza cu adevarat: reducerea alcoolului, limitarea mezelurilor si mentinerea unui stil de viata echilibrat.