Una din cinci gospodarii din Romania ajunge sub pragul saraciei dupa plata facturilor la energie, arata raportul anual publicat in 2026 de Observatorul Roman al Saraciei Energetice. Analiza, bazata pe cele mai recente date disponibile pentru anul 2024, contureaza o imagine apasatoare: costurile cu energia nu mai afecteaza doar gospodariile foarte sarace, ci apasa tot mai vizibil si asupra familiilor cu venituri modeste sau medii, mai ales in mediul rural si in locuintele individuale.
O problema care depaseste simpla valoare a facturii
Saracia energetica nu inseamna doar facturi mari. Ea apare acolo unde veniturile sunt prea mici pentru a acoperi costurile de baza, unde locuintele pierd caldura, unde infrastructura este slab dezvoltata si unde accesul la solutii moderne ramane limitat. In astfel de conditii, energia nu mai este doar o cheltuiala obisnuita, ci un factor care poate impinge o familie sub nivelul minim necesar pentru un trai decent.
Raportul ORSE arata ca 21,1% dintre gospodarii ajung sub pragul saraciei dupa achitarea cheltuielilor cu energia. Indicatorul folosit, o varianta adaptata la realitatea din Romania a instrumentului european LIHC (“low income, high cost”), urmareste exact aceasta situatie: familii ale caror venituri devin insuficiente dupa plata consumului energetic.
Anca Sinea, coordonator al Observatorului Roman al Saraciei Energetice, atrage atentia ca fenomenul nu poate fi explicat printr-un singur indicator. Pentru a intelege cu adevarat amploarea lui, trebuie privite impreuna veniturile, costurile, consumul, tipul locuintei si mediul de rezidenta. Altfel spus, aceeasi factura poate insemna un efort suportabil pentru o familie si o povara insuportabila pentru alta.
Cele mai vulnerabile gospodarii sunt cele cu venituri foarte mici
Datele cele mai dure vin din zona gospodariilor cu cele mai reduse venituri. In prima decila de venit, toate familiile analizate ajung sub pragul de saracie dupa plata energiei. In a doua decila, proportia este de 72%. Aceste cifre arata cat de fragil este echilibrul financiar al familiilor aflate la baza distributiei veniturilor.
Mai mult, aproape 44% dintre gospodariile din prima decila au recurs la subconsum energetic. In termeni simpli, asta inseamna ca si-au redus consumul sub nivelul adecvat nevoilor de baza. O astfel de alegere nu este una de eficienta, ci un semn de lipsuri severe: mai putina caldura, mai putina energie folosita pentru confortul minim si, uneori, renuntarea la nevoi esentiale pentru a tine cheltuielile sub control.
Raportul mai arata ca presiunea costurilor nu mai este limitata la gospodariile foarte sarace. Problemele se extind si spre familiile cu venituri medii, intr-un context in care tensiunile de pe pietele energetice internationale continua sa influenteze costurile suportate de populatie.
Nord-Estul ramane regiunea cea mai expusa
Distributia teritoriala a saraciei energetice este inegala, iar diferentele dintre regiuni sunt mari. Cea mai afectata este regiunea Nord-Est, unde aproximativ 32% dintre gospodarii ajung sub pragul de saracie materiala dupa plata energiei. Tot aici se inregistreaza si cel mai ridicat nivel de subconsum energetic: 26% dintre gospodarii isi reduc consumul sub nivelul considerat adecvat.
La polul opus se afla Bucuresti-Ilfov, regiunea cu cele mai mici valori. Aici, doar 6% dintre gospodarii cad sub pragul saraciei dupa plata facturilor la energie, iar 7% practica subconsumul. Diferenta nu este greu de inteles: in general, nivelurile de venit sunt mai ridicate, accesul la infrastructura este mai bun, iar locuintele sunt mai des conectate la sisteme moderne de alimentare si incalzire.
Aceasta diferenta regionala vorbeste despre dezechilibre economice si de infrastructura care se vad direct in viata de zi cu zi. In zonele mai sarace, energia costa mai mult nu doar in bani, ci si in efortul necesar pentru a o obtine si utiliza in conditii decente.
Ruralul concentreaza cea mai mare parte a vulnerabilitatii
Raportul arata fara echivoc ca mediul rural suporta partea cea mai mare a acestei poveri. Aproximativ 75% dintre gospodariile care consuma sub nivelul minim de energie se afla la sat. Exact aceeasi pondere, 75%, apare si in cazul gospodariilor care ajung sub pragul saraciei dupa plata energiei.
Explicatiile tin de diferente structurale vechi: venituri mai mici, locuinte mai putin eficiente energetic si acces redus la infrastructura moderna. In multe comunitati rurale, optiunile pentru incalzire si gatit sunt limitate, iar modernizarea locuintelor inainteaza lent.
Totusi, povara costurilor energetice nu ocoleste orasele. Aproximativ 52% dintre gospodariile care aloca peste 10% din buget pentru energie sunt din mediul urban, fata de 48% in mediul rural. In acelasi timp, supraconsumul energetic este mai frecvent la oras, unde 56% dintre cazuri apar in mediul urban, comparativ cu 44% in rural. Datele sugereaza ca problemele difera de la un mediu la altul: la sat domina lipsa accesului si ineficienta, iar la oras devin mai vizibile nevoia de optimizare si consumul ridicat asociat infrastructurii si stilului de viata urban.
Tipul locuintei cantareste decisiv
Forma locuirii influenteaza puternic riscul de saracie energetica. In Romania, aproximativ 60% dintre gospodarii locuiesc in case unifamiliale, iar 74% dintre acestea sunt situate in mediul rural. In acest context, nu este surprinzator ca 87% dintre gospodariile care ajung sub pragul de saracie dupa plata energiei locuiesc in case, iar doar 13% in apartamente.
Situatia este asemanatoare si in cazul subconsumului energetic: 83% dintre gospodariile care isi reduc consumul sub nivelul minim necesar traiesc tot in locuinte individuale. Casele sunt mai greu de incalzit, presupun cheltuieli mai mari si, de multe ori, au performante energetice slabe.
Cele mai afectate sunt locuintele construite din lemn si paianta. In cazul acestora, 36%, respectiv 30% dintre gospodarii se confrunta cu subconsum energetic. Este un semnal clar ca materialele, vechimea si starea locuintei conteaza enorm atunci cand o familie incearca sa tina sub control cheltuielile cu energia.
Butelia de gaz schimba semnificativ imaginea reala a costurilor
Unul dintre punctele importante evidentiate de raport este rolul buteliilor de gaz pentru gatit. Aproximativ 43% dintre gospodariile din Romania folosesc aceasta solutie, in special in zonele fara retele de gaz natural, predominant in mediul rural.
Includerea acestor cheltuieli in analiza costurilor energetice schimba vizibil amploarea fenomenului. Daca si costul buteliei este calculat, ponderea gospodariilor care cheltuiesc peste 10% din venit pentru energie urca la 32,3%, fata de 25,5% in varianta in care aceasta componenta este exclusa. In acelasi timp, proportia gospodariilor care ajung sub pragul saraciei materiale dupa plata facturilor energetice creste la 22,4%.
Diferenta arata ca, pentru multe familii, butelia nu este o cheltuiala secundara, ci una esentiala pentru nevoi de baza. Atunci cand aceste costuri sunt ignorate, o parte a vulnerabilitatii ramane invizibila in statistici.
Solutiile cerute de experti merg dincolo de ajutoarele punctuale
George Jiglau, coordonator ORSE, subliniaza ca saracia energetica nu poate fi combatuta doar prin masuri temporare aplicate asupra facturilor. Raportul insista asupra nevoii de politici structurale: investitii in eficienta energetica a locuintelor, acces la tehnologii moderne si solutii adaptate comunitatilor locale.
Printre directiile propuse se afla dezvoltarea unui sistem national integrat de date privind saracia energetica, intarirea cooperarii dintre institutii si sectorul energetic, consolidarea grupului interministerial dedicat acestui domeniu, politici diferentiate in functie de tipul vulnerabilitatii si definirea clara a nevoilor energetice minimale.
Expertii sustin si extinderea instrumentelor de sprijin, inclusiv a cardului de energie, astfel incat acesta sa poata fi folosit mai flexibil, nu doar pentru plata facturilor, ci si pentru investitii in eficienta energetica. In acelasi registru intra consolidarea ghiseelor unice la nivel local si sustinerea solutiilor comunitare, inclusiv a autonomiei energetice locale.
Raportul anual ORSE pentru 2025 analizeaza evolutia saraciei energetice din perioada 2020-2024 si foloseste date din Ancheta Bugetelor de Familie publicata de Institutul National de Statistica. In spatele cifrelor se vede insa o realitate simpla: pentru un numar mare de familii, energia nu mai este doar un serviciu de baza, ci una dintre cheltuielile care decid daca bugetul gospodariei mai rezista de la o luna la alta.
TEXT_PE_POZA: 1 din 5 gospodarii din Romania ajunge sub pragul saraciei dupa plata facturilor la energie