Romania se afla intr-un moment de cotitura in ceea ce priveste politica sa fiscala. Un raport recent al Fondului Monetar International (FMI), citat de publicatia Economedia, aduce in prim-plan o serie de recomandari ferme pentru Guvernul de la Bucuresti, cu scopul de a corecta dezechilibrele bugetare tot mai adanci si de a alinia tara la practicile fiscale ale Uniunii Europene.
Intre masurile propuse se numara renuntarea la cota unica de impozitare, majorarea TVA si a accizelor, dar si reformarea sistemului de microintreprinderi si a modului de taxare a proprietatilor.
Aceste sugestii vin intr-un context economic marcat de dezechilibre persistente, deficit bugetar ridicat si venituri fiscale considerabil sub media europeana. Cu un raport impozite/PIB printre cele mai scazute din Uniune, Romania este vazuta de FMI ca avand „o marja larga” pentru ajustari care sa sprijine consolidarea fiscala pe termen mediu.
Trecerea de la cota unica la impozitare progresiva
Una dintre cele mai sensibile si, totodata, structurale masuri propuse vizeaza renuntarea la actuala cota unica de 10% pentru impozitul pe venit. In locul acesteia, FMI recomanda implementarea unui sistem cu doua cote marginale: una de 15% si alta de 25%, ultima aplicabila veniturilor din percentila 90, adica celor mai mari castiguri individuale.
Aceasta masura vine cu o propunere compensatorie importanta: reducerea sau chiar eliminarea contributiei la asigurarile de sanatate. De asemenea, institutia sugereaza reevaluarea regimului fiscal aplicabil pensiilor – fie prin renuntarea la deductibilitatea contributiilor la sistemul de pensii, fie prin impozitarea directa a veniturilor din pensii.
Este o schimbare profunda de paradigma, mai ales intr-un stat in care conceptul de cota unica a fost asociat mult timp cu atractivitatea fiscala si stabilitatea mediului de afaceri. FMI, insa, pune accentul pe echitate si sustenabilitate, argumentand ca o astfel de redistribuire este esentiala pentru a proteja grupurile vulnerabile si pentru a reduce presiunea pe bugetul de stat.
TVA si accize: alinierea la standardele europene
Pe partea de taxare indirecta, raportul FMI propune o serie de ajustari semnificative. In primul rand, institutia recomanda cresterea cotei standard de TVA de la 19% la cel putin 20% in 2025, cu o tinta finala de 21%, apropiata de media UE de 22%.
In paralel, cotele reduse de TVA – aplicabile in prezent unor bunuri si servicii precum medicamentele, cartile sau alimentele – ar putea fi eliminate sau armonizate cu cota standard, cu exceptia alimentelor de baza. Masura ar putea avea un impact direct asupra consumatorului final, dar FMI sugereaza ca aceasta ajustare sa fie insotita de politici de compensare pentru gospodariile cu venituri mici.
Accizele sunt si ele vizate de majorari, in special in cazul produselor considerate nocive sau poluante. Tutunul, alcoolul si combustibilii fosili sunt mentionati ca tinte clare pentru o crestere de taxare, atat din motive fiscale, cat si de sanatate publica si mediu.
Reforma microintreprinderilor: un sistem cu lacune
FMI atrage atentia si asupra regimului fiscal extrem de permisiv aplicat microintreprinderilor din Romania. In opinia expertilor internationali, plafonul actual al cifrei de afaceri – 500.000 de euro – este mult prea ridicat si favorizeaza abuzurile. Solutia propusa: reducerea acestui plafon la un nivel apropiat de cel de inregistrare in scopuri de TVA (88.500 euro).
Aceasta modificare ar avea ca efect direct scoaterea din zona regimului preferential a numeroase entitati care folosesc statutul de microintreprindere doar pentru optimizari fiscale, fara a reprezenta in mod real afaceri mici sau vulnerabile.
Taxarea proprietatii: evaluare la valoarea de piata
O alta componenta majora a reformei fiscale propuse se refera la impozitarea proprietatilor. FMI propune fuziunea impozitelor pe terenuri si cladiri intr-un singur impozit si aplicarea acestuia pe baza valorii de piata a proprietatilor, acolo unde exista suficiente date disponibile.
Totodata, recomandarea este de a reduce scutirile existente, care submineaza echitatea sistemului fiscal. Se propune, in schimb, pastrarea unor mecanisme de protectie fiscala pentru anumite categorii sociale – cum ar fi persoanele in varsta, familiile cu venituri mici sau persoanele cu dizabilitati.
Un context fiscal tensionat
Toate aceste masuri sunt analizate in contextul unui deficit bugetar care, in 2024, a atins 9,3% din PIB – mult peste plafonul de 3% impus de regulile fiscale ale Uniunii Europene. Conform planurilor actuale, Romania si-a asumat reducerea acestuia la 7% in 2025 si la 3% sau mai putin pana in 2031.
Pentru a atinge aceste obiective, guvernul de la Bucuresti a convenit cu Comisia Europeana implementarea unor reforme fiscale menite sa aduca un plus de venituri echivalent cu 1,1% din PIB in 2025. Recomandarile FMI vin astfel ca o foaie de parcurs tehnica si politica pentru atingerea acestor tinte, cu accent pe sustenabilitate si justitie fiscala.
Raportul FMI nu este doar un set de sugestii tehnice, ci un semnal de alarma privind vulnerabilitatile fiscale ale Romaniei. Ramane de vazut cat de mult va putea sau va dori guvernul sa implementeze din aceste masuri intr-un context electoral sensibil si intr-o societate unde reforma fiscala ramane mereu un subiect aprins.