Premierul Ilie Bolojan a decis sa nu prelungeasca plafonarea adaosului comercial la alimentele de baza dupa data de 30 septembrie 2025, in ciuda propunerilor venite din partea PSD si a Ministerului Agriculturii, potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN. Masura actuala, adoptata in luna iunie si extinsa pentru trei luni, urmeaza sa expire la finalul lunii curente, iar Guvernul nu intentioneaza sa o extinda.
Argumentele Guvernului pentru renuntarea la plafonare
Decizia premierului vine in contextul in care anumite formatiuni politice, in special PSD, au solicitat ca plafonarea sa fie mentinuta pe fondul unei inflatii persistente. Sustinatorii acestei masuri afirma ca eliminarea plafonarii ar putea duce la o crestere a preturilor cu inca 2-3%, ceea ce ar afecta suplimentar puterea de cumparare a populatiei.
In schimb, Executivul condus de Ilie Bolojan considera ca masura si-a atins scopul temporar, iar prelungirea ei ar distorsiona mecanismele pietei. Surse guvernamentale sustin ca impactul asupra consumatorului va fi monitorizat in perioada urmatoare, dar ca nu se impune interventia administrativa permanenta asupra preturilor din sectorul alimentar.
Masura plafonarii, aplicata in contextul scaderii puterii de cumparare
Reamintim ca, in luna iunie 2025, Guvernul a aprobat prelungirea plafonarii adaosului comercial la o serie de produse alimentare esentiale. Decizia a fost justificata prin dorinta de a tempera cresterile de pret din lanturile de aprovizionare si de a sprijini categoriile sociale vulnerabile.
Plafonarea s-a aplicat pe o perioada de trei luni, in baza unei hotarari de guvern care stabilea un limitat clar al adaosului comercial practicat de comercianti, de-a lungul intregului lant economic – de la producator, la distribuitor si pana la vanzatorul final.
Lista produselor vizate a inclus articole de consum zilnic, precum painea alba, laptele, ouale, faina, carnea, legumele proaspete, zaharul, smantana sau untul, toate fiind alimente cu consum ridicat in gospodariile romanilor.
Lista alimentelor cu adaos plafonat pana la 30 septembrie 2025
Potrivit hotararii in vigoare, plafonarea adaosului comercial se aplica urmatoarelor produse de baza, pana la data de 30 septembrie 2025:
- paine alba simpla cu gramaj intre 300–500 g, fara specialitati;
- lapte de vaca de consum 1 l, cu 1,5% grasime (exceptand UHT);
- branza telemea de vaca vrac;
- iaurt simplu din lapte de vaca, 3,5% grasime, pana la 200 g;
- faina alba de grau tip „000”, pana la 1 kg;
- malai pana la 1 kg;
- oua de gaina, calibru M;
- ulei de floarea-soarelui, pana la 2 litri;
- carne proaspata de pui si porc;
- legume si fructe proaspete vrac;
- cartofi proaspeti albi vrac;
- zahar alb tos pana la 1 kg;
- smantana cu 12% grasime;
- unt pana la 250 g;
- magiun pana la 350 g.
Aceasta lista a fost stabilita in urma unor consultari intre Guvern, Ministerul Agriculturii si principalele organizatii de retail, urmarind sa mentina o coerenta intre interesele comerciantilor si protectia consumatorilor finali.
PSD insista pentru mentinerea masurii
In ciuda deciziei anuntate de premier, PSD a continuat sa sustina public necesitatea prelungirii plafonarii, invocand faptul ca inflatia alimentara ramane ridicata, iar multe familii cu venituri mici se confrunta cu dificultati in acoperirea cheltuielilor de baza.
Argumentele social-democratilor se bazeaza pe date recente care arata ca preturile la produse de baza au inregistrat o scadere usoara in perioada aplicarii plafonarii, iar eliminarea acestei masuri ar putea anula efectele pozitive inregistrate pana acum. De asemenea, PSD a propus ca eventualele pierderi din lantul comercial sa fie compensate temporar prin masuri fiscale sau prin subventii directionate.
Impactul asupra consumatorilor si a pietei
Decizia Guvernului de a nu prelungi plafonarea adaosurilor comerciale ar putea avea efecte directe asupra preturilor la raft incepand cu luna octombrie. Specialistii in economie sustin ca, in absenta plafonarii, piata va functiona pe baza regulilor de cerere si oferta, iar in conditiile unei cereri constante si a unor costuri mari de productie, comerciantii ar putea majora preturile.
Pe de alta parte, o parte a analistilor atrag atentia ca interventiile prelungite asupra pietei pot crea dezechilibre, descurajand investitiile si afectand in cele din urma oferta. De aceea, este important ca Guvernul sa asigure masuri complementare de sprijin, in special pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile, cum ar fi voucherele alimentare sau subventiile pentru produsele esentiale.
Ramane de vazut daca decizia de a renunta la plafonare va duce la o noua presiune inflationista sau daca piata va reusi sa se autoregleze intr-un mod care sa nu afecteze semnificativ consumatorii.