Romania traverseaza o perioada economica dificila, marcata de o scadere a activitatii industriale, cresterea numarului de concedieri in sectorul privat si incertitudine fiscala. Potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research privind „Directia tarii si sursele de ingrijorare”, aproape 69% dintre romani considera ca tara merge intr-o directie gresita. In acelasi timp, peste 23% dintre respondenti indica inflatia si cresterea preturilor ca fiind cea mai importanta sursa de neliniste.
Aceste perceptii sunt in mod direct legate de deteriorarea vizibila a climatului economic, accentuata de o incetinire a cresterii economice, scaderea oportunitatilor de angajare si dificultatile financiare ale unor companii majore din industrie.
Concedierile din sectorul privat s-au dublat
Conform datelor agregate din primele sapte luni ale anului, aproximativ 12.000 de salariati din sectorul privat au fost notificati ca isi vor pierde locul de munca. Prin comparatie, in aceeasi perioada a anului trecut, numarul concedierilor era putin peste 5.000. Aceasta crestere de aproximativ 140% reflecta o tendinta accentuata de restructurare in companii din diverse sectoare – de la industria prelucratoare la logistica si comert.
Banca Nationala a Romaniei atragea atentia inca din luna august asupra faptului ca piata muncii se afla intr-un climat „precaut”, iar previziunile de angajare sunt printre cele mai slabe la nivel european. In acest context, oferta de locuri de munca se reduce semnificativ, lasand un numar tot mai mare de persoane fara perspective de reintegrare profesionala rapida.
Cresterea economica sub 1% si pierderi pe linie in industrie
Potrivit estimarilor actualizate ale mai multor banci comerciale, ritmul de crestere al economiei romanesti in 2025 va fi sub 1%, semn ca perioada de expansiune accelerata post-pandemie s-a incheiat. Aceasta stagnare economica se reflecta in mod direct in performantele companiilor care activeaza in sectoarele productive.
Intreprinderile semnaleaza scaderea comenzilor, pierderea unor clienti importanti, cresterea costurilor operationale si a datoriilor curente, dar si dificultati in onorarea obligatiilor catre furnizori si bugetul de stat. Pe fondul unei lipse acute de predictibilitate fiscala si legislativa, tot mai multe firme decid sa reduca personalul pentru a-si limita expunerea la pierderi financiare.
Aceasta evolutie negativa se inscrie intr-un peisaj industrial deja fragilizat de tranzitii incomplete, lipsa de investitii strategice si dependenta de piete externe instabile.
Criza de la Liberty Galati – un caz emblematic pentru declinul industrial
Situatia combinatului siderurgic Liberty Galati, unul dintre cei mai mari angajatori din industria grea romaneasca, reflecta cel mai clar riscurile sistemice ale declinului industrial. In martie 2025, compania a intrat in procedura de concordat preventiv, incercand astfel sa evite falimentul si sa isi reechilibreze datoriile. In prezent, datoriile declarate depasesc 500 de milioane de euro, iar numarul creditorilor a ajuns la 1.200.
Liberty Galati, parte a conglomeratului GFG Alliance, controlat de miliardarul britanic Sanjeev Gupta, asigura locuri de munca pentru peste 4.000 de persoane. In 2022, compania inregistra un profit record de 272 milioane de euro. La doar trei ani distanta, aceasta se afla intr-o pozitie critica, confruntata cu dificultati structurale grave.
Cauzele crizei: energie scumpa, cerere in scadere si costuri crescute
Conform planului de restructurare al debitoarei Liberty Galati S.A., criza actuala a fost generata de o combinatie de factori economici si geopolitici. Printre principalele cauze invocate se numara:
- Cresterea preturilor la energie, care a afectat sever costurile de productie;
- Inflatia generalizata, cu impact direct asupra salariilor si costurilor de operare;
- Scaderea cererii de otel la nivel european si global;
Impactul indirect al razboiului din Ucraina, care a perturbat lanturile de aprovizionare si a generat instabilitate regionala.
Aceste elemente combinate au dus la acumularea de pierderi, amanarea investitiilor esentiale si pierderea increderii din partea unor parteneri comerciali si institutii financiare.
Implicarea Guvernului si controalele in derulare
In fata riscului iminent ca Liberty Galati sa isi inceteze activitatea, Guvernul Romaniei a decis sa intervina pentru a apara interesele statului, inclusiv prin verificari ale modului in care au fost acordate finantari publice. In mod special, este analizata decizia Exim Banca Romaneasca – banca cu capital de stat – de a acorda, in 2024, doua credite in valoare totala de 708 milioane de lei catre combinatul siderurgic.
Premierul Ilie Bolojan a anuntat formarea unui Comitet interministerial care sa supervizeze acest dosar si sa coordoneze masurile de protectie a activelor strategice si a locurilor de munca din industrie. In paralel, Corpul de control al Guvernului efectueaza verificari privind transparenta si legalitatea finantarii acordate in perioada critica pentru companie.
Un semnal de alarma pentru viitorul industriei romanesti
Cazul Liberty Galati nu este singular, ci reflecta o tendinta ingrijoratoare in intreaga economie romaneasca: retragerea capitalului din sectoarele productive, lipsa de viziune industriala, slaba sustinere a capacitatilor strategice si un cadru legislativ instabil.
In lipsa unor masuri coerente de sprijin pentru industrie, Romania risca sa se transforme intr-o piata de consum cu o capacitate de productie redusa si o forta de munca in scadere. Problemele actuale – de la concedieri in masa pana la insolvente in lant – nu mai sunt exceptii, ci simptome ale unei crize structurale care necesita interventie urgenta si strategica.