Kremlinul a avertizat joi ca o eventuala crestere a atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei nu ar grabi sfarsitul razboiului, ci ar duce la prelungirea acestuia. Reactia Moscovei vine dupa ce presedintele american Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, ca presiunea militara asupra Rusiei ar putea contribui la deschiderea unor negocieri pentru incetarea ostilitatilor.
Moscova respinge ideea presiunii militare
Purtatorul de cuvant al presedintiei ruse, Dmitri Peskov, a transmis ca Rusia va raspunde prin extinderea asa-numitei „zone de securitate” de pe front daca infrastructura sa va continua sa fie lovita de Ucraina, potrivit AFP, citata de News.ro.
Mesajul Kremlinului este unul de descurajare. Moscova sustine ca atacurile asupra teritoriului rus nu ar crea conditii mai bune pentru negocieri, ci ar alimenta conflictul. Peskov a folosit din nou formula „operatiune militara speciala”, termenul prin care autoritatile ruse descriu razboiul declansat impotriva Ucrainei in februarie 2022.
Declaratia se inscrie in linia discursului oficial de la Moscova, care prezinta actiunile militare ucrainene drept un motiv pentru continuarea si extinderea operatiunilor ruse. In acest cadru, Kremlinul incearca sa transmita ca orice presiune suplimentara nu va duce la concesii, ci la masuri militare mai dure.
Trump crede ca escaladarea ar putea forta negocieri
Pozitia Rusiei vine dupa declaratiile facute miercuri de Donald Trump la summitul NATO de la Ankara. Liderul american a apreciat ca intensificarea atacurilor ucrainene ar putea ajuta la oprirea razboiului pornit de Rusia.
In aceeasi directie s-a exprimat si secretarul de stat american Marco Rubio, care a spus ca Rusiei ii este tot mai dificil sa isi apere propriul spatiu aerian. Washingtonul spera ca aceasta presiune ar putea crea conditiile necesare pentru negocierea finalului razboiului.
Logica americana se bazeaza pe ideea ca vulnerabilitatea interna a Rusiei ar putea modifica raportul de forte. Daca Moscova resimte mai puternic efectele conflictului pe propriul teritoriu, ar putea fi mai dispusa sa discute o incetare a ostilitatilor. Kremlinul respinge insa aceasta interpretare si o descrie drept o eroare de calcul.
Peskov vorbeste despre „greseli de judecata”
Dmitri Peskov a acuzat Statele Unite ca pornesc de la o premisa gresita atunci cand considera ca escaladarea si presiunea militara pot readuce partile pe calea unei solutii pasnice. In opinia Kremlinului, actiunile care duc la cresterea tensiunilor nu pot contribui la procesul de pace.
Aceasta diferenta de abordare arata cat de departe raman pozitiile Moscovei si Washingtonului. Statele Unite vad atacurile ucrainene ca pe un posibil instrument de presiune strategica, in timp ce Rusia le prezinta ca pe o justificare pentru continuarea razboiului.
In plan diplomatic, mesajele publice au si rolul de a influenta perceptia partenerilor internationali. Washingtonul incearca sa transmita ca Rusia poate fi impinsa spre negocieri, in timp ce Moscova insista ca nu va reactiona prin retragere sau compromis.
Atacurile ucrainene au vizat infrastructura rusa
In ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra unor obiective din Rusia. Printre tinte s-au numarat rafinarii, depozite de petrol si cargouri aflate pe mare. Aceste lovituri au contribuit la aparitia unei penurii de carburanti in Rusia.
Pentru Kiev, atacurile asupra infrastructurii ruse reprezinta o modalitate de a slabi capacitatea Moscovei de a sustine razboiul. Pentru Rusia, ele sunt prezentate drept argument pentru extinderea masurilor militare si pentru mentinerea presiunii pe front.
Eforturile Statelor Unite de mediere pentru o incetare a focului se afla intr-un blocaj de la inceputul razboiului din Iran, lansat impreuna cu Israelul la 28 februarie. Chiar si in acest context tensionat, Kremlinul sustine ca observa la Washington o anumita disponibilitate de a contribui la un proces de pace.
In pofida sprijinului reafirmat de Donald Trump pentru Ucraina la summitul NATO de la Ankara, Moscova incearca sa separe acest sprijin militar de posibilitatea negocierilor. Deocamdata, declaratiile celor doua parti arata mai degraba o competitie a presiunii decat apropierea de un acord.