Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarat luni, la Forumul Educatiei Financiare, organizat la Bucuresti, ca in spatiul public persista neintelegeri serioase despre modul in care functioneaza sistemul bancar, despre rolul bancii centrale si despre indicatori precum ROBOR. El a atras atentia ca acest tip de confuzie alimenteaza tensiuni inutile si poate distorsiona dezbaterea publica, mai ales atunci cand un indice tehnic este transformat intr-un simbol al tuturor nemultumirilor legate de costul creditarii.
ROBOR, in centrul unei dispute care revine constant
Interventia lui Mugur Isarescu a pornit de la un subiect care reapare periodic in dezbaterea publica: ROBOR. Guvernatorul BNR a spus ca discutia despre acest indice a revenit in prim-plan si ca felul in care este prezentat in spatiul public poate deveni periculos, tocmai pentru ca produce interpretari gresite despre mecanismele reale ale pietei monetare.
In esenta, mesajul sau a fost ca ROBOR nu este un instrument creat special pentru a stabili costul creditelor populatiei, ci un indice al pietei interbancare, adica al pietei monetare in care opereaza bancile si banca centrala. Aceasta distinctie este importanta, pentru ca muta discutia din zona simplificarilor excesive catre functionarea concreta a sistemului financiar.
Isarescu a explicat ca, in timp, in jurul ROBOR s-au acumulat numeroase interpretari eronate. In dezbaterea publica au fost lansate frecvent acuzatii potrivit carora trezorierii bancilor ar putea manipula dupa bunul plac acest indicator, cu scopul de a impovara debitorii. Din perspectiva sa, astfel de afirmatii ignora faptul ca vorbim despre cotatii ferme, care trebuie executate, si nu despre simple valori orientative.
Tocmai de aceea, guvernatorul a folosit o formulare sugestiva, spunand ca „bietul ROBOR” este luat „de dimineata pana seara” si transformat in „marele dusman al Romaniei”. Dincolo de tonul viu al observatiei, mesajul este unul serios: un indicator tehnic ajunge sa fie incarcat cu o vina generala, iar discutia se indeparteaza de realitatea economica.
De ce insista BNR asupra rolului pietei monetare
Un punct central al interventiei a fost explicatia privind rolul pietei monetare in transmiterea politicii monetare. Isarescu a amintit ca banca centrala nu acorda credite populatiei si nici companiilor. Acest rol apartine bancilor comerciale. Intre deciziile luate de banca centrala si efectele lor in economie exista, asadar, un canal de transmisie, iar acest canal este piata monetara.
Practic, atunci cand BNR modifica dobanda, efectul nu se produce automat si direct in buzunarul consumatorului. El este transmis prin intermediul relatiilor dintre banca centrala si bancile comerciale, iar piata interbancara este mecanismul prin care aceste semnale ajung mai departe in economie. De aici si importanta unor indici precum ROBOR, care reflecta functionarea acestei piete.
Guvernatorul a insistat ca fara intelegerea acestui mecanism, dezbaterea publica ramane incompleta. Daca ROBOR este discutat doar ca reper pentru anumite credite, fara a fi pus in legatura cu piata monetara in ansamblul ei, rezultatul este o imagine deformata. In loc sa fie privit ca parte a unui sistem, indicele ajunge sa fie tratat ca o cauza unica a problemelor.
Aceasta observatie este importanta si pentru ca, in ultimii ani, discutiile despre dobanzi au devenit mult mai sensibile pentru public. In perioade de crestere a ratelor, interesul pentru indicatorii folositi de banci se amplifica firesc. Insa tocmai atunci riscul de simplificare este mai mare, pentru ca oamenii cauta explicatii directe pentru costurile pe care le resimt.
Cotatiile ferme si acuzatiile de intelegeri neconcurentiale
Mugur Isarescu a facut referire si la raportul pe care l-a citit integral, un document amplu, de 500 de pagini, la care se adauga 300 de pagini de anexe. El a spus ca inceputul raportului explica bine faptul ca ROBOR este indicele pietei interbancare si a lasat sa se inteleaga ca aceasta este o clarificare utila in raport cu multe dintre interpretarile anterioare.
Problema, a aratat el, apare in momentul in care discutia ajunge la acuzatia principala, aceea ca intre bancile comerciale ar exista intelegeri neconcurentiale, o forma de cartelizare. In acest punct, intrebarea ridicata de guvernator este daca nu se pierde din vedere chiar esenta pietei monetare, care este alcatuita din banca centrala si bancile comerciale si care are o functie esentiala in economia de piata.
Din argumentatia sa reiese ca aceasta piata nu poate fi analizata superficial. Faptul ca bancile opereaza in acelasi cadru si participa la aceeasi piata monetara nu poate fi tradus automat prin suspiciunea ca fiecare miscare este rezultatul unei intelegeri ilicite. O astfel de lectura, a sugerat Isarescu, risca sa ignore mecanismul de ansamblu prin care politica monetara este transmisa in economie.
In acelasi timp, el nu a negat ca exista o problema de perceptie publica. Dimpotriva, a spus explicit ca si BNR, si Asociatia Romana a Bancilor ar trebui sa isi faca autocritica daca, dupa atatia ani, aceste mecanisme continua sa fie intelese atat de greu. Mesajul are o miza dubla: pe de o parte, respinge anumite interpretari excesive; pe de alta parte, admite ca institutiile financiare nu au reusit sa explice suficient de clar cum functioneaza sistemul.
De la ROBOR la IRCC si nevoia unui limbaj mai clar
Guvernatorul BNR a amintit ca ROBOR este un indicator utilizat in acest context inca din 2010. El a observat ca, intre timp, pentru creditele populatiei s-a trecut la IRCC, tocmai pe fondul criticilor formulate fata de vechiul reper. In opinia sa, daca si aceasta solutie este considerata insuficienta, atunci discutia trebuie purtata deschis si tehnic, nu prin demonizarea continua a ROBOR.
Mesajul sau a fost direct: daca societatea considera ca este nevoie de un alt reper, acesta poate fi discutat, insa piata monetara nu poate functiona fara indicatori specifici. Cu alte cuvinte, nemultumirea publica fata de efectele unor dobanzi mai ridicate nu poate fi rezolvata prin transformarea unui indice intr-un adversar simbolic.
Aceasta observatie duce spre o problema mai larga, pe care Isarescu a numit-o explicit: deficitul de educatie financiara si de comunicare clara. El a spus ca limbajul folosit in domeniul bancar este adesea greu de inteles chiar si pentru cei familiarizati cu subiectul, cu atat mai mult pentru publicul larg. Intr-un asemenea context, explicatiile tehnice oferite intr-un jargon inaccesibil nu fac decat sa adanceasca neincrederea.
De aici si apelul sau public catre actorii din sistemul bancar de a trata mai serios comunicarea. Pentru guvernator, educatia financiara nu este un element secundar, ci o prioritate strategica. In lipsa ei, dezbaterea despre produse financiare, dobanzi, credite si indici risca sa fie dominata de formule simpliste si de acuzatii care pot avea impact puternic in societate.
Bancile si rolul lor in functionarea zilnica a economiei
Un alt argument invocat de Mugur Isarescu a privit rolul mult mai larg pe care il au bancile in economie. El a subliniat ca prin sistemul bancar se fac zilnic aproximativ 300.000 de plati si ca fiecare banca participanta la ROBOR efectueaza intre 10.000 si 30.000 de plati pe zi. Din perspectiva sa, aceasta arata cat de important este sistemul bancar pentru functionarea curenta a economiei, dincolo de dezbaterea despre dobanzi.
Prin aceasta explicatie, guvernatorul a incercat sa reaseze discutia intr-un cadru mai realist. Bancile nu exista doar pentru a calcula costul unor credite sau pentru a participa la formarea unui indice, ci asigura infrastructura de plati fara de care activitatea economica de zi cu zi ar fi puternic afectata. In astfel de conditii, reducerea intregii lor activitati la imaginea unor actori preocupati exclusiv de ROBOR este, in opinia sa, o deformare grava.
Isarescu a mai observat ca evolutia recenta a indicelui ar trebui, de asemenea, sa puna intrebari celor care il prezinta ca rezultat al unei simple vointe de a apasa pe debitori. El a spus ca ROBOR a scazut cu doua procente din iunie pana in prezent, sugerand ca aceeasi logica simplista folosita pentru a explica cresterea nu poate explica la fel de usor si scaderea.
Contextul politic si apelul la o dezbatere mai responsabila
Declaratiile guvernatorului au venit la cateva zile dupa prezentarea de catre un deputat USR a unui proiect de lege in care bancile sunt acuzate, indirect, ca au „furat cu ROBOR-ul” de la populatie, iar oamenii ar avea dreptul sa ceara banii inapoi. In acest context, interventia lui Isarescu poate fi citita si ca o reactie la escaladarea unui subiect tehnic intr-o confruntare publica si politica.
Forumul Educatiei Financiare, la care a avut loc discursul, a fost organizat de Academia de Studii Economice din Bucuresti in parteneriat cu BNR, Autoritatea de Supraveghere Financiara si Asociatia Romana a Bancilor, sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei. Evenimentul s-a desfasurat in contextul Zilei Educatiei Financiare din 11 aprilie si continua un demers inceput in 2022 pentru consolidarea culturii financiare in societate.
Tema editiei, dedicata relatiei dintre furnizorii si utilizatorii de produse financiare, s-a potrivit astfel exact cu avertismentul transmis de guvernatorul BNR: atunci cand explicatiile lipsesc sau sunt prea complicate, neincrederea creste, iar un subiect tehnic ajunge sa tulbure intreaga discutie publica despre economie, credite si banci.
Sursa foto: Agerpres