NATO pregateste o schimbare importanta a modului in care raspunde amenintarilor aeriene de pe flancul estic, inclusiv dronelor care patrund in spatiul aerian al statelor membre. Aliatii ar urma sa ii acorde comandantului suprem al NATO in Europa, generalul american Alexus Grynkewich, o libertate mai mare de actiune pana la summitul programat pe 7-8 iulie, la Ankara.
O reactie la amenintarile aeriene tot mai dese
Initiativa vine intr-un moment in care statele NATO de pe flancul estic se confrunta cu incidente repetate in spatiul aerian. Roiuri de drone au intrat in Polonia si Romania, au fost raportate incalcari ale spatiului aerian in Estonia, iar deasupra Letoniei au fost observate drone suspecte.
Astfel de episoade au ridicat presiunea asupra Aliantei, mai ales pentru ca amenintarile aeriene moderne pot aparea rapid si pot necesita reactii imediate. In cazul dronelor, timpul de decizie este esential, iar procedurile prea rigide pot intarzia interventia.
Doi diplomati NATO si un oficial al Aliantei au explicat, pentru POLITICO, informatii preluate de News.ro, ca discutiile vizeaza acordarea unei marje mai largi de actiune comandantului militar suprem al NATO in Europa, astfel incat acesta sa poata gestiona mai eficient amenintarile fara aprobari formale repetate din partea statelor membre.
Ce s-ar schimba pentru comandamentul NATO
In prezent, tarile membre pastreaza un control strict asupra modului in care pot fi folosite anumite arme si resurse militare nationale. Fiecare stat stabileste reguli proprii privind utilizarea echipamentelor sale, inclusiv unde si in ce conditii pot fi activate.
Noua propunere ar reduce o parte din aceste limitari si i-ar oferi generalului Alexus Grynkewich mai multa flexibilitate. Acesta ar putea decide mai usor transferul de resurse in interiorul Aliantei si nivelurile de alerta pentru diferite echipamente militare.
Scopul nu este eliminarea controlului national asupra resurselor, ci crearea unui cadru mai rapid de reactie in situatii urgente. In practica, NATO ar putea raspunde mai coerent atunci cand o drona, o racheta sau un alt obiect aerian periculos intra in spatiul unui stat aliat.
Politia aeriana ar putea deveni aparare aeriana
Una dintre cele mai importante modificari vizeaza integrarea misiunilor de politie aeriana cu sistemele de aparare antiaeriana si antiracheta ale NATO. In prezent, avioanele Aliantei executa astfel de misiuni pe flancul estic si in alte regiuni, avand rolul de a supraveghea si proteja spatiul aerian aliat.
Prin noua abordare, aceste misiuni ar fi reconfigurate ca misiuni de aparare aeriana. Diferenta este importanta: politia aeriana presupune supraveghere, interceptare si reactie controlata, in timp ce apararea aeriana implica o capacitate mai ampla de a neutraliza amenintari, inclusiv drone sau rachete.
Un oficial NATO a subliniat ca statele se uita adesea catre Alianta atunci cand o drona le intra in spatiul aerian. In acelasi timp, NATO are nevoie ca tarile membre sa isi reduca restrictiile nationale, pentru ca reactia comuna sa fie eficienta.
Reguli nationale diferite, o problema pentru reactia rapida
In interiorul NATO exista de mai mult timp nemultumiri legate de asa-numitele „rezerve” nationale. Acestea reprezinta limite impuse de fiecare stat asupra folosirii propriilor capabilitati militare.
Problema este ca regulile diferite pot crea intarzieri si pot complica luarea deciziilor intr-un moment critic. In fata unei drone sau a unei amenintari aeriene, diferentele de procedura pot deveni un obstacol real pentru comandamentul aliat.
Generalul Grynkewich le-a prezentat celor 32 de ambasadori ai statelor NATO propunerile sale la inceputul acestui an. Dupa luni de negocieri, aliatii ar urma sa ajunga la o decizie inaintea summitului de la Ankara.
Discutia a devenit si mai urgenta dupa lansarea rachetelor balistice iraniene catre Turcia, la inceputul acestui an. Episodul a intarit ideea ca Alianta are nevoie de o abordare comuna, mai rapida si mai bine coordonata in fata amenintarilor aeriene care pot afecta direct securitatea statelor membre.