O psihiatra americana, Anna Lembke, profesor la Universitatea Stanford, a declarat intr-un proces civil din Statele Unite ca retelele sociale pot actiona ca un „drog de intrare” pentru tineri, influentand creierul aflat inca in dezvoltare si crescand vulnerabilitatea adolescentilor.
Marturia a fost facuta in cadrul procesului care implica YouTube si Meta, in care o tanara din California sustine ca a dezvoltat dependenta de retelele sociale, caz ce ar putea deveni unul de referinta pentru litigii similare.
Procesul care pune sub lupa rolul platformelor
Dosarul are in centru plangerea unei tinere de 20 de ani, Kaley G.M., din California, care afirma ca utilizarea retelelor sociale i-a declansat o dependenta. Cazul este urmarit cu atentie deoarece ar putea influenta modul in care sunt abordate, in viitor, procesele ce vizeaza responsabilitatea platformelor digitale in raport cu sanatatea mintala a utilizatorilor tineri.
Anna Lembke a fost primul martor audiat in acest proces, iar declaratiile ei au avut rolul de a oferi juriului un cadru medical pentru a intelege mecanismele vulnerabilitatii la dependenta. Potrivit informatiilor prezentate, miza juridica este sa se stabileasca daca Instagram (Meta) si YouTube (Google) pot fi considerate partial responsabile pentru depresia, anxietatea si problemele legate de imaginea corporala invocate de reclamanta.
Cum defineste experta termenul „drog”
In fata instantei, psihiatrul a explicat ca foloseste termenul „drog” intr-un sens mai larg, care include si utilizarea retelelor sociale. Nu este vorba despre o echivalare directa cu substantele ilegale, ci despre o comparatie legata de modul in care anumite comportamente pot activa circuite ale recompensei si pot incuraja repetarea compulsiva.
Pentru a-si sustine explicatiile, Anna Lembke a facut referire la concepte asociate dependentei, precum toleranta si nevoia de noutate, sugerand ca, odata ce stimulii initiali nu mai produc acelasi efect, utilizatorul poate cauta alte forme de continut sau chiar alte platforme.
Cortexul prefrontal si controlul impulsurilor
Un punct central al marturiei a fost rolul cortexului prefrontal, zona din spatele fruntii, descrisa ca fiind esentiala pentru autocontrol, gratificarea amanata si evaluarea consecintelor viitoare. In explicatiile oferite juriului, aceasta regiune a fost comparata cu „franele” unei masini: partea creierului care ajuta la oprirea comportamentului atunci cand este suficient.
Anna Lembke a subliniat ca dezvoltarea cortexului prefrontal nu este completa pana in jurul varstei de 25 de ani. Aceasta imaturitate biologica ar fi, in viziunea ei, una dintre explicatiile pentru care adolescentii pot lua decizii riscante sau pot avea mai putina capacitate de a limita un comportament care le ofera recompensa imediata.
„Drogul de intrare” si ideea primei expuneri
Experta a folosit conceptul de „drog de intrare”, asociat in mod traditional cu alcoolul sau tutunul, pentru a descrie ceea ce numeste „prima expunere” la un produs care poate crea dependenta. In aceasta logica, expunerea timpurie ar putea remodela creierul intr-un mod care creste riscul de dependenta si vulnerabilitatea la alte forme de consum sau comportamente similare.
In cazul reclamantei, au fost mentionate etapele de utilizare a platformelor: Kaley G.M. ar fi folosit intens YouTube de la varsta de 6 ani, apoi Instagram de la 11 ani, inainte de a trece catre TikTok si Snapchat. In apararea sa, YouTube ar fi sustinut ca tanara nu mai foloseste platforma decat cateva minute pe zi de cel putin sase ani. Avocatul tinerei a folosit insa marturia expertei pentru a sublinia importanta „primei expuneri” la un produs cu potential adictiv.
Acorduri separate pentru alte platforme
In acelasi context, textul mentioneaza ca TikTok si Snapchat, care au fost de asemenea actionate in instanta, au ales sa incheie un acord confidential inainte de proces. Detaliile acelui acord nu sunt prezentate, insa informatia sugereaza ca nu toate platformele au ajuns in aceeasi etapa procedurala.