Europa ar fi ajuns la o „concluzie dureroasa”: nevoia de a deveni mai ferma si mai independenta militar fata de Statele Unite, in contextul in care actuala administratie americana este perceputa ca tot mai autoritara si mai putin atasata de normele democratiilor liberale.
Mesajul apare intr-un raport pregatit inaintea Conferintei de Securitate de la München (MSC), eveniment care incepe vineri, relateaza The Guardian. Documentul contureaza un climat de confruntare ideologica intre Europa si echipa presedintelui Donald Trump, intr-un moment in care relatia transatlantica este testata pe multiple fronturi.
Raportul MSC si ideea unei „realizari dureroase”
Raportul prezentat inaintea reuniunii de la München sustine ca europenii au fost nevoiti sa accepte limitele unei dependente prelungite de armata si echipamentele americane. In esenta, argumentul este ca o Uniune Europeana care se bazeaza masiv pe sprijin militar din partea unui aliat nu poate reactiona cu aceeasi forta atunci cand acel aliat foloseste tactici coercitive sau ia decizii care contravin normelor pe care Europa afirma ca le apara.
Documentul vorbeste despre dificultatea de a respinge acorduri comerciale care contravin regulilor comertului liber sau de a condamna incalcari ale suveranitatii altor state atunci cand dependenta de asistenta militara devine un factor de constrangere politica. Pentru europeni si pentru o parte dintre partenerii lor din Indo-Pacific, aceasta reevaluare este descrisa ca deosebit de apasatoare.
Momentul de ruptura si rolul discursului lui JD Vance
In raport este invocat si un reper politic important: discursul rostit anul trecut la MSC de vicepresedintele SUA, JD Vance. Atunci, Vance a acuzat elitele europene ca ar suprima libertatea de exprimare si ca „deschid portile” imigratiei in masa. Potrivit documentului, acel moment ar fi contribuit la perceptia ca administratia Trump nu mai este un partener comercial si de securitate la fel de predictibil si de solid cum a fost in trecut.
Desi Vance nu este asteptat la München in acest an, in program figureaza secretarul de stat american, Marco Rubio, si o delegatie a Congresului, ceea ce indica faptul ca discutiile vor ramane conectate la agenda Washingtonului.
Teme de conflict: Ucraina, Groenlanda si masuri protectioniste
Raportul plaseaza tensiunile actuale intr-o serie de dispute recente intre liderii europeni si echipa lui Donald Trump. Printre ele se numara presiunea americana pentru ca Ucraina sa faca concesii teritoriale Rusiei, amenintarile lui Trump privind „confiscarea” Groenlandei, precum si masuri protectioniste ale SUA — de la bariere tarifare la interdictii de investitii interne.
Divergentele au fost exprimate si in interventii publice, inclusiv intr-un discurs sustinut la Forumul Economic Mondial de la Davos de prim-ministrul canadian Mark Carney, care a avertizat asupra unei posibile rupturi intre SUA si aliatii sai occidentali.
Ce indica sondajele: europenii, mai dispusi sa actioneze fara SUA
Sondajele comandate pentru raport ar arata o schimbare de atitudine in randul europenilor: tot mai multi ar fi pregatiti sa actioneze fara conducerea Statelor Unite si considera ca aceasta nu mai este necesara in aceeasi masura ca inainte. In paralel, raportul afirma ca o mare parte a Europei priveste cu „ingrijorare” sau chiar cu „groaza” ceea ce descrie drept un declin al SUA spre un „autoritarism competitiv”, punand sub semnul intrebarii rezistenta democratiei americane.
Documentul mai sustine ca Washingtonul s-ar fi indepartat de principiile liberale care au stat la baza ordinii postbelice, iar aceasta evolutie ar putea accelera aparitia unei ordini „postamericane”. In timp ce sustinatorii politicilor lui Trump cred ca acestea vor „face America mareata din nou”, criticii le descriu drept echivalente cu „sinuciderea unei superputeri”.
Recomandari pentru liderii europeni: mai mult curaj si comunicare diferita
Raportul MSC nu se limiteaza la diagnostic, ci propune o directie de actiune: liderii europeni ar trebui sa se adapteze stilului administratiei Trump si sa fie mai indrazneti atat in luarea deciziilor, cat si in comunicare. Autorii avertizeaza ca „a te baza pe comunicate sterile, conferinte previzibile si diplomatie prudenta” intr-un mediu in care adversarii sunt mai inovatori ar duce la esec.
Ideea centrala este ca, intr-o „era a politicii distructive”, nu ar mai fi suficienta o reactie limitata si fragmentara. Cei care apara regulile si institutiile internationale ar trebui sa fortifice structuri esentiale, sa construiasca proiecte mai durabile si sa devina, la randul lor, „constructori indrazneti”, deoarece „miza este prea mare”.