Romania inregistreaza un deficit bugetar de 5,39% din PIB la finalul primelor trei trimestre ale anului 2025, echivalentul a 102,47 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor. Desi nivelul ramane usor sub cel din aceeasi perioada a anului trecut (5,47% din PIB), tendinta de crestere este evidenta, mai ales in contextul in care deficitul era de 4,54% dupa primele opt luni ale anului. Autoritatile romane au convenit cu Comisia Europeana o tinta de deficit de 8,4% din PIB la finalul acestui an.
Evolutia veniturilor bugetare
In primele noua luni din 2025, veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins valoarea de 466,95 miliarde de lei, inregistrand o crestere de 12,3% fata de perioada similara a anului trecut. Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,9 puncte procentuale. Aceasta crestere a fost sustinuta atat de veniturile curente, cat si de atragerea fondurilor europene.
Mai exact, veniturile curente – care includ impozitul pe salarii si venit, contributiile sociale si accizele – au contribuit cu +0,44 puncte procentuale la aceasta crestere, in timp ce fondurile europene absorbite au adus un aport similar (+0,45 pp). Acest avans indica o imbunatatire a capacitatii statului de a colecta venituri, insa ritmul ramane insuficient pentru a acoperi cresterea cheltuielilor.
Cheltuieli in crestere, presiune pe deficit
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat s-au ridicat la 569,43 miliarde de lei in primele noua luni din 2025, cu 11,2% mai mult fata de perioada similara din 2024. Exprimata ca pondere in PIB, aceasta crestere inseamna un salt de 0,8 puncte procentuale, de la 29,1% la 29,9%.
Majorarea cheltuielilor este alimentata de mai multi factori, inclusiv costurile sociale, plata pensiilor si salariilor din sectorul public, dar si investitiile publice finantate partial prin fonduri europene. In plus, costul finantarii datoriei publice a crescut in contextul dobanzilor ridicate, accentuand presiunea asupra bugetului de stat.
Contextul european si angajamentele Romaniei
Deficitul bugetar ramane un punct sensibil in relatia Romaniei cu Comisia Europeana, in conditiile in care tara se afla de ani buni sub supraveghere in cadrul procedurii de deficit excesiv. Pentru anul 2025, Guvernul Romaniei si-a asumat in fata executivului european o tinta de 8,4% din PIB la final de an, ceea ce presupune o continuare a consolidarii fiscale intr-un ritm accelerat in perioada urmatoare.
Comisia Europeana a avertizat in mai multe randuri asupra necesitatii adoptarii unor masuri de ajustare fiscala sustenabila, inclusiv reforme structurale care sa echilibreze bugetul pe termen mediu. In acest context, este de asteptat ca presiunea asupra autoritatilor romane sa creasca, mai ales in perioada de pregatire a bugetului pentru anul 2026.
Riscuri si perspective
Depasirea tintei asumate de deficit ar putea avea consecinte directe asupra increderii investitorilor, asupra ratingului de tara si, implicit, asupra costurilor de finantare ale statului roman. In acelasi timp, mentinerea unui deficit ridicat limiteaza spatiul de manevra al guvernului in eventualitatea unor socuri economice externe sau a necesitatii unor noi masuri anticriza.
Pe termen scurt, Ministerul Finantelor va trebui sa gestioneze atent cheltuielile din ultimele luni ale anului pentru a evita depasirea semnificativa a tintei de 8,4%. In paralel, este de asteptat ca autoritatile sa propuna in perioada urmatoare masuri de consolidare fiscala pentru 2026, inclusiv prin posibile ajustari fiscale sau limitarea anumitor cheltuieli bugetare.
Situatia bugetului public din Romania, aflat deja sub presiune, impune decizii clare si coerente in perioada urmatoare. Evolutia din ultimele luni ale anului va fi esentiala pentru credibilitatea angajamentelor guvernamentale si pentru stabilitatea financiara pe termen mediu.