Guvernul nu are in plan reduceri salariale in sectorul cultural, intrucat angajatii din acest domeniu se afla deja la limita inferioara a grilei bugetare. Potrivit ministrului Culturii, András Demeter, salariile celor care lucreaza in muzee si biblioteci publice sunt atat de mici incat „nu mai este de unde sa se taie”. In multe cazuri, angajatii castiga intre 3.000 si 4.000 de lei net pe luna, iar in actualul context economic, acestia resimt din plin presiunea financiara. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat institutiile culturale publice se confrunta cu venituri proprii reduse si depind aproape in totalitate de subventii de la stat.
Muzeele si bibliotecile, cele mai slab platite institutii din sectorul public
Intr-o interventie la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV, ministrul András Demeter a declarat ca premierul Ilie Bolojan a inteles situatia fragila din sectorul cultural si nu a cerut reduceri de personal sau taieri de salarii in acest domeniu. Oficialul a explicat ca tocmai bibliotecile publice si muzeele sunt cele care au fost ocolite de majorarile salariale succesive operate prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.
„Salariile din cultura, mai ales in domeniul muzeelor si bibliotecilor, sunt atat de mici incat chiar nu ai de unde sa tai. Premierul a fost bine documentat si a inteles acest lucru”, a declarat Demeter, subliniind ca aceste categorii de angajati au fost printre cele mai dezavantajate in ceea ce priveste aplicarea legii salarizarii unitare.
Cat castiga, concret, un angajat din cultura
Desi in alte sectoare bugetare salariile medii se apropie sau chiar depasesc 6.000 de lei net, in cultura media salariala ramane la niveluri foarte modeste. Conform estimarilor facute de ministru, salariile angajatilor din institutiile culturale variaza in general intre 3.000 si 4.000 de lei, cu multe posturi care nu depasesc nici macar acest interval.
Aceste cifre includ bibliotecari, conservatori, muzeografi, restauratori si alti specialisti care asigura functionarea patrimoniului cultural al Romaniei. De multe ori, acestia lucreaza in conditii dificile, cu resurse limitate si fara posibilitati reale de promovare profesionala.
De ce nu au crescut salariile in cultura
Legea nr. 153/2017 a fost aplicata etapizat in aproape toate domeniile bugetare, insa anumite categorii, precum angajatii din muzee si biblioteci, nu au beneficiat de cresteri semnificative. Potrivit ministrului Culturii, aceste domenii au ramas la marginea sistemului si nu au fost prioritizate in alocarile bugetare succesive.
„Nu au fost beneficiarii acelor cresteri mici, marunte, dar succesive. Acesta este adevarul. E Ziua Culturii Nationale si nu as vrea sa stric atmosfera de sarbatoare, dar realitatea este ca aceste salarii sunt cele mai mici din sistemul public”, a spus Demeter.
Subventiile, elementul central al finantarii culturale
O alta problema structurala in sectorul cultural este dependenta majora de subventiile de la bugetul de stat. Ministrul Culturii a subliniat ca, in foarte multe cazuri, veniturile proprii ale institutiilor culturale sunt nesemnificative, contribuind cu doar 5% pana la cel mult 25% la bugetul total.
„Trebuie sa lucram la imbunatatirea raportului dintre subventie si venituri proprii”, a afirmat Demeter. El a mentionat ca, potrivit Legii finantelor publice (Legea nr. 500/2002), subventiile sunt menite sa completeze veniturile proprii ale institutiilor, nu sa le suplineasca in totalitate, asa cum se intampla in prezent in majoritatea cazurilor.
Solutia: reinnoirea ofertei culturale
Pentru a genera venituri proprii mai consistente, institutiile culturale trebuie sa investeasca in modernizarea si diversificarea ofertei pentru public, sustine ministrul. El a explicat ca atragerea spectatorilor si vizitatorilor nu se poate face fara o oferta noua, atractiva si actualizata, fie ca este vorba despre spectacole de teatru, expozitii, evenimente sau servicii editoriale.
„Daca nu reinnoiesti continutul, daca tot timpul repeti aceleasi oferte, atunci nu ai cum sa cresti veniturile, nu poti majora pretul biletelor. Este nevoie de investitii in valoare nou creata care sa poata sustine o cerere reala din partea publicului”, a precizat Demeter.
Aceasta abordare presupune nu doar schimbari de strategie la nivelul managementului institutiilor culturale, ci si finantari care sa permita lansarea de proiecte noi, achizitii de echipamente moderne, reabilitarea spatiilor si promovarea eficienta.
Cultura, la periferia interesului public si politic
Declaratiile ministrului vin intr-un moment simbolic – Ziua Culturii Nationale (15 ianuarie) – si evidentiaza un dezechilibru vechi in alocarile bugetare si in perceptia publica asupra valorii muncii culturale. In timp ce alte sectoare beneficiaza de sustinere politica activa si de cresteri salariale constante, cultura ramane adesea subfinantata si neglijata.
Acest decalaj se reflecta nu doar in venituri, ci si in infrastructura invechita, in lipsa dotarilor sau in migrarea specialistilor catre alte domenii sau in afara tarii. In multe cazuri, muzeele si bibliotecile se bazeaza pe pasiunea si vocatia angajatilor pentru a functiona in conditii minime.
Perspective si necesitatea unei reforme reale
Desi nu sunt preconizate taieri de personal sau de salarii, ceea ce reprezinta o usurare temporara, lipsa unor masuri de reforma risca sa perpetueze vulnerabilitatile sistemului. Este nevoie de o viziune clara si coerenta privind locul culturii in societate si in bugetul public, sustin specialistii din domeniu.
In lipsa unei strategii de investitii in resurse umane si infrastructura, sectorul cultural risca sa piarda relevanta, public si, in final, capacitatea de a-si indeplini misiunea fundamentala: aceea de a conserva, promova si crea patrimoniu cultural pentru generatiile viitoare.
Pe fondul unei crize economice care impune masuri de austeritate in numeroase domenii, cultura pare sa fi atins deja un prag minim care nu mai poate fi redus. Ramane de vazut daca acest lucru va fi si un punct de plecare pentru reconstructie si revalorizare, sau daca va continua sa fie ignorat in prioritatile guvernamentale.