Romania se pregateste pentru o noua etapa in domeniul energiei, odata cu renuntarea la actualul sistem generalizat de plafonare a preturilor la energie, incepand cu 1 iulie 2025. In locul acestuia, Ministerul Energiei propune o abordare directionata, care sa ofere sprijin tintit pentru consumatorii aflati in situatii de vulnerabilitate. Anuntul a fost facut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, intr-un raport public publicat pe pagina sa oficiala, cu ocazia implinirii a doi ani de mandat.
De la plafonare la sprijin personalizat: un nou model de protectie
Ministrul Energiei subliniaza ca liberalizarea pietei nu va insemna abandonarea categoriilor sociale aflate in dificultate. Dimpotriva, masurile luate pana acum, precum plafonarea tarifelor, vor fi inlocuite cu un sistem mai echitabil si mai eficient. Astfel, incepand cu luna iulie, persoanele care indeplinesc anumite criterii socio-economice vor beneficia de un sprijin direct pentru plata facturilor la energie electrica, sub forma unor tichete lunare.
Conform proiectului de Ordonanta de Urgenta lansat in consultare publica pe 11 iunie, vor fi eligibili pentru acest sprijin:
- persoanele singure cu un venit lunar sub 2.574 lei (salariul minim net),
- familiile cu mai multi membri, cu un venit net lunar/membru de maxim 1.784 lei,
- familiile numeroase (cu trei sau mai multi copii),
- familiile monoparentale,
- persoanele cu dizabilitati sau cu boli grave.
Acest nou sistem de ajutor social vine sa inlocuiasca plafonarea generalizata, care, desi a oferit protectie pe termen scurt in contextul crizelor energetice din ultimii ani, a fost si o povara bugetara considerabila. Burduja subliniaza ca „Romania nu trebuie sa lase pe nimeni in urma”, iar noul mecanism este menit sa duca ajutorul acolo unde este cu adevarat nevoie: in gospodariile care nu isi pot permite costurile energiei din surse proprii.
Doi ani la Ministerul Energiei: bilantul ministrului Burduja
Anuntul privind sprijinul pentru consumatorii vulnerabili a fost insotit de o radiografie ampla a celor doi ani de mandat ai ministrului Burduja, care a preluat conducerea Ministerului Energiei in vara anului 2023. Intr-un document publicat in 15 iunie 2025, Burduja a prezentat ceea ce el numeste „bilantul de ministru”, cu accent pe investitiile masive atrase, pe dezvoltarea capacitatilor energetice nationale si pe progresul inregistrat in tranzitia catre surse de energie moderne si durabile.
Printre realizarile punctate in raportul public, se numara:
atragerea a 14 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile pentru proiecte de productie, stocare si modernizare a retelelor de energie;
- mobilizarea altor 16 miliarde euro in investitii private, aducand totalul investitiilor la aproximativ 30 de miliarde euro;
- conectarea a peste 1.800 MW la Sistemul Energetic National (SEN) in doar doi ani – un volum comparabil cu ce s-a realizat in aproape un deceniu anterior;
- finalizarea listarii la bursa a Hidroelectrica, considerata „cel mai mare succes bursier din lume in 2023”;
- inceperea lucrarilor de foraj la Neptun Deep, un proiect strategic in Marea Neagra care ar putea aduce peste 20 miliarde de euro la buget si ar dubla productia nationala de gaze naturale.
Romania – un actor energetic in ascensiune
Ministrul a subliniat ca Romania devine tot mai vizibila in peisajul energetic european, remarcand faptul ca tara noastra este deja cel mai mare producator de gaze naturale din Uniunea Europeana. In plus, prin adoptarea recenta a legii privind energia eoliana offshore, Romania a devenit prima tara riverana Marii Negre cu o legislatie completa dedicata acestui sector.
De asemenea, in „Top 10 realizari” prezentat de Burduja, figureaza:
- adoptarea Strategiei Energetice a Romaniei pentru perioada 2025–2035, cu orizont de viziune extins pana in 2050 – un document asteptat de 17 ani;
- semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru constructia Unitatilor 3 si 4 de la Centrala Nucleara Cernavoda, cu termen de finalizare estimat pentru 2031-2032;
- reactivarea unor investitii blocate din perioada comunista, inclusiv hidrocentrale nefinalizate pana acum;
- finalizarea, dupa un deceniu de amanari, a Grupului V de la Rovinari (330 MW capacitate pe carbune), cu mentiunea ca „niciun grup pe carbune nu a fost inchis”;
- demararea modernizarii CET-urilor din Capitala, cu o finantare nerambursabila de 361 milioane euro.
O viziune axata pe investitii si securitate energetica
Ministrul subliniaza ca intreaga sa viziune asupra portofoliului de la Energie s-a construit pe trei piloni esentiali: investitii, independenta si modernizare. „Am spus din prima zi: investitii, investitii, investitii. Sa folosim fiecare fereastra de oportunitate deschisa de crizele recente pentru a face saltul catre o Romanie independenta energetic, moderna si respectata la nivel international”, scrie Burduja.
El mai precizeaza ca acest progres nu este despre o persoana, ci despre o echipa si despre o tara care alege sa nu mai ramana in urma: „Este despre o Romanie care vrea mai mult, merita mai mult si poate mai mult”.
O noua etapa pentru consumatorii vulnerabili
Revenind la masurile sociale, Burduja reitereaza angajamentul guvernului de a proteja categoriile cele mai expuse riscurilor generate de liberalizarea pietei. Ajutorul acordat sub forma de tichete va functiona complementar cu programe de eficienta energetica, in special in zonele locative cu grad mare de consum sau izolare termica precara.
Aceasta abordare integrata reflecta nu doar o schimbare de mecanism, ci o schimbare de filosofie: trecerea de la subventionarea generala la interventii inteligente si orientate catre cei care chiar au nevoie.
Sprijinul pentru consumatorii vulnerabili nu este doar o promisiune politica, ci devine o componenta esentiala a noului model energetic national. „Este un sistem prin care ajutorul public merge exact acolo unde conteaza cel mai mult: in casele romanilor care nu-si permit sa plateasca energia din veniturile proprii”, a transmis ministrul Energiei.
Pe masura ce Romania avanseaza catre o piata energetica complet liberalizata, ramane esential ca aceasta tranzitie sa nu lase in urma cetatenii care se confrunta cu vulnerabilitati structurale. Din acest punct de vedere, perioada post-1 iulie va reprezenta un test important nu doar pentru Guvern, ci si pentru capacitatea societatii romanesti de a construi solidaritate in mijlocul reformelor.