Zona euro a inceput anul 2026 cu o crestere economica modesta, de doar 0,8% in ritm anual in primul trimestru, in timp ce cateva economii europene au reusit sa avanseze de peste trei ori mai rapid. Cyprus, Bulgaria si Spania se disting prin cele mai solide evolutii dintre statele cu date disponibile, intr-un moment in care blocul european ramane afectat de inflatie, presiuni energetice si incertitudini geopolitice, relateaza Euronews.
Zona euro ramane pe o traiectorie slaba
Economia zonei euro continua sa dezamageasca prin ritmul redus de crestere. In primul trimestru din 2026, produsul intern brut al zonei euro a avansat cu numai 0,1% fata de trimestrul anterior si cu 0,8% comparativ cu aceeasi perioada din 2025, potrivit celei de-a doua estimari publicate de Eurostat.
Este o incetinire vizibila fata de finalul anului trecut, cand cresterea anuala era de 1,3%. Diferenta arata ca motoarele economice ale zonei euro functioneaza cu dificultate, iar revenirea ramane fragila. Consumul, investitiile si exporturile nu evolueaza uniform, iar statele membre se confrunta cu provocari diferite.
Uniunea Europeana, in ansamblu, a avut o performanta usor mai buna, cu o crestere de 0,2% fata de trimestrul anterior si de 1% in ritm anual. Chiar si asa, rezultatul ramane sub cel al Statelor Unite, unde economia a crescut cu 2,7% anual in aceeasi perioada.
In acest peisaj temperat, trei economii europene se detaseaza clar: Cyprus, Bulgaria si Spania. Fiecare are propriile surse de crestere, dar si riscuri care pot afecta evolutia din lunile urmatoare.
Cyprus are cea mai rapida crestere
Cyprus a inregistrat cea mai puternica evolutie dintre statele membre ale Uniunii Europene pentru care exista date aferente primului trimestru. Economia insulara a crescut cu 3% in ritm anual, adica de aproape patru ori mai rapid decat media zonei euro.
Ritmul este insa mai lent decat cel consemnat in trimestrul al patrulea din 2025, cand Cyprus avansase cu 4,3%, cea mai puternica evolutie anuala din ultimii trei ani si una dintre cele mai bune din Uniunea Europeana la acel moment.
Cresterea economiei cipriote a fost sustinuta de consumul privat, de investitiile accelerate cu ajutorul fondurilor europene din Facilitatea de redresare si rezilienta si de un sezon turistic foarte puternic. Comisia Europeana estimeaza pentru Cyprus o crestere de 2,6% in 2026 si de 2,4% in 2027, ambele valori fiind peste media zonei euro.
Totusi, economia cipriota intra intr-o perioada mai complicata. Presiunile externe asupra energiei, legate de conflictul din Orientul Mijlociu, testeaza inflatia, piata muncii si politica fiscala.
Inflatia a crescut rapid, de la 0,9% in februarie la 1,5% in martie si 3% in aprilie. Preturile energiei au urcat cu 8,7% in aprilie fata de aceeasi luna din anul precedent, inversand tendinta slaba sau negativa observata in 2025.
Aceste scumpiri pot afecta gospodariile prin reducerea venitului real disponibil si pot pune presiune pe firme prin costuri de operare mai mari. Pentru o economie in care turismul are o pondere importanta, un astfel de context poate deveni sensibil.
Turismul, care reprezinta aproximativ 14% din PIB-ul Ciprului, este cel mai expus canal. Sosirile de turisti au scazut cu 30% in martie, dupa atacurile cu drone ale Iranului asupra bazelor aeriene britanice de pe insula. A fost prima contractie trimestriala a turismului dupa perioada afectata de pandemie, in primul trimestru din 2021.
Partea buna pentru Nicosia ramane situatia finantelor publice. Guvernul general a inregistrat in primul trimestru din 2026 un excedent de 573,3 milioane de euro, echivalent cu 1,5% din PIB, apropiat de excedentul de 600,6 milioane de euro din aceeasi perioada a anului anterior. Acest spatiu fiscal ofera autoritatilor o marja de interventie fara a pune imediat in pericol sustenabilitatea bugetara.
Bulgaria creste puternic dupa adoptarea euro
Bulgaria a avut o crestere anuala de 2,9% in primul trimestru din 2026, acelasi ritm ca in trimestrul anterior. Este a doua cea mai rapida evolutie din Uniunea Europeana intre statele cu date disponibile.
Rezultatul are o semnificatie aparte, deoarece Bulgaria a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026 si a devenit al 21-lea stat membru al zonei euro. Intrarea in uniunea monetara a fost prezentata de oficialii europeni drept finalul firesc al unui proces de convergenta economica.
Economia bulgara este deja puternic conectata la piata europeana. O parte importanta a exporturilor merge catre statele Uniunii Europene si catre tari din zona euro, iar industria auto locala joaca un rol relevant in lanturile de productie europene, inclusiv prin furnizarea de componente electronice.
Comisia Europeana prognozeaza pentru Bulgaria o crestere reala a PIB de 2,7% in 2026 si de 2,1% in 2027. Printre factorii care sustin avansul se afla fondurile europene din Facilitatea de redresare si rezilienta, investitiile in aparare si consumul privat rezilient.
In acelasi timp, economia bulgara vine cu riscuri importante. Salariile cresc mai repede decat productivitatea, creditarea este in expansiune, iar preturile locuintelor avanseaza rapid. Aceste semnale pot indica o economie care functioneaza la o temperatura ridicata, cu riscul de dezechilibre daca nu este insotita de reforme fiscale si structurale.
Disciplina bugetara a devenit o tema sensibila. Deficitul fiscal din 2025 s-a largit la 3,5% din PIB, peste pragul de 3% care poate atrage o evaluare a Comisiei Europene pentru o posibila procedura de deficit excesiv.
Cheltuielile primare nationale au crescut cu aproximativ 13-14% anual, mult peste plafonul de 6,2% prevazut in planul fiscal pe termen mediu. O parte din aceasta crestere pare structurala, mai ales in zona costurilor de personal, ceea ce poate face ajustarea mai dificila.
In primul trimestru din 2026, deficitul guvernamental general a crescut cu 55,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut, inainte de luarea in calcul a oricaror masuri legate de razboiul din Iran.
Presiunile inflationiste sunt si ele puternice. Inflatia anuala a accelerat la 6,2% in aprilie, de la 2,8% in martie. Energia s-a scumpit cu 16,1%, iar inflatia serviciilor a ajuns la 8,3%, niveluri care pot eroda puterea de cumparare si pot complica deciziile de politica economica.
Spania ramane lider intre marile economii
Spania este cea mai performanta dintre marile economii ale zonei euro. PIB-ul spaniol a crescut cu 0,6% fata de trimestrul anterior si cu 2,7% in ritm anual in primul trimestru din 2026, usor peste avansul de 2,6% din ultimul trimestru al anului 2025.
Diferenta fata de celelalte mari economii europene este clara. Germania a crescut cu numai 0,3% anual, Franta cu 1,1%, iar Italia cu 0,7%. Spania se apropie astfel de ritmul Statelor Unite pe indicatorul anual.
Rezistenta economiei spaniole vine in primul rand din cererea interna. Aceasta a contribuit cu 3,4 puncte procentuale la cresterea anuala a PIB. Consumul gospodariilor a avansat cu 3,2%, iar formarea bruta de capital cu 5,8%.
Cererea externa a avut un impact negativ, scazand 0,7 puncte procentuale din crestere, deoarece importurile au depasit exporturile. Totusi, motorul intern a fost suficient de puternic pentru a compensa acest efect.
BBVA Research estimeaza ca economia Spaniei a crescut cu 2,8% in 2025 si anticipeaza un avans de 2,4% atat in 2026, cat si in 2027. Printre factorii favorabili se numara folosirea fondurilor europene Next Generation EU, imigratia care extinde oferta de munca si investitiile in aparare si infrastructura.
Rata somajului a coborat la 10,5%, cel mai redus nivel din 2008. Exporturile de servicii continua sa creasca peste ritmul PIB, ceea ce sprijina economia intr-o perioada in care industria europeana traditionala are dificultati.
Spania are insa si vulnerabilitati. Productivitatea pe persoana ocupata a avansat foarte putin din 2019, oferta de locuinte este insuficienta pentru nivelul cererii, iar datoria publica se apropie de 100% din PIB.
Riscurile geopolitice pot reduce cresterea economica din 2026 cu aproximativ 0,2 puncte procentuale si pot adauga 0,3 puncte la inflatia medie, mai ales prin preturi mai mari la petrol si gaze.
Alte economii europene de urmarit
Pe langa Cyprus, Bulgaria si Spania, alte economii europene au avut evolutii notabile in primul trimestru. Ungaria a inregistrat cea mai rapida crestere trimestriala dintre economiile mai mari, cu 0,8%, si un avans anual de 1,7%.
Finlanda a surprins pozitiv, cu o crestere de 0,9% fata de trimestrul anterior si de 1,3% in ritm anual. Unele economii din Europa Centrala si de Est, precum Polonia si Croatia, urmeaza inca sa publice datele pentru primul trimestru, dupa rezultate solide in trimestrul al patrulea.
Pentru Polonia, ING estimeaza o crestere anuala de 3,6-3,8% in primul trimestru din 2026 si un avans de 3,7% pe intreg anul, mult peste traiectoria zonei euro.
Imaginea economica a Europei in 2026 se contureaza astfel in jurul periferiei sudice si estice, nu in jurul marilor centre industriale traditionale. In timp ce zona euro ramane prinsa intr-un ritm slab, economii precum Cyprus, Bulgaria si Spania arata ca exista inca zone de crestere puternica, dar fiecare vine la pachet cu propriile riscuri: energie mai scumpa, presiuni fiscale, inflatie ridicata sau datorii publice mari.