Intr-un context global in care se discuta tot mai des despre automatizare, inteligenta artificiala si disparitia locurilor de munca traditionale, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, ofera o perspectiva diferita. Potrivit acestuia, nu doar inginerii software vor construi viitorul, ci mai ales muncitorii calificati: electricieni, instalatori, tamplari sau constructori. In fata extinderii accelerate a infrastructurii digitale, cererea pentru aceste meserii va creste exponential.
Declaratia a fost facuta in cadrul unui interviu acordat postului britanic Channel 4 News, in care Huang a vorbit despre boom-ul iminent in sectorul constructiei de centre de date, alimentat de dezvoltarea rapida a tehnologiilor AI si de cererea globala tot mai mare pentru procesare si stocare digitala.
Boom-ul centrelor de date si impactul in piata muncii
Nvidia este unul dintre principalii actori ai revolutiei inteligentei artificiale, iar procesoarele dezvoltate de companie sunt esentiale pentru functionarea retelelor neuronale complexe. In acest context, Huang a subliniat ca pentru fiecare nou centru de date construit, sunt necesare sute sau chiar mii de muncitori specializati.
Un singur centru de date, cu o suprafata de 250.000 de metri patrati, poate angaja in perioada de constructie pana la 1.500 de lucratori, multi dintre acestia castigand peste 100.000 de dolari anual, cu tot cu ore suplimentare. Odata finalizata constructia, centrul va functiona cu un personal restrans, de aproximativ 50 de angajati permanenti, insa fiecare dintre aceste locuri de munca genereaza inca 3,5 locuri de munca indirecte in economie, potrivit estimarilor din industrie.
Aceasta realitate contrazice ideea des vehiculata potrivit careia automatizarea si AI-ul vor inlocui complet forta de munca umana. In schimb, sustine Huang, tehnologia creeaza un nou ecosistem care depinde in mod fundamental de munca fizica calificata.
Investitii masive in infrastructura digitala
Nvidia a anuntat recent o investitie de 100 de miliarde de dolari in parteneriat cu OpenAI, suma destinata construirii de noi centre de date bazate pe procesoarele companiei. La nivel global, investitiile in infrastructura AI sunt intr-o perioada de crestere accelerata. Potrivit unei analize realizate de McKinsey, cheltuielile de capital pentru centrele de date sunt estimate sa atinga 7 trilioane de dolari pana in 2030.
Aceste investitii presupun nu doar achizitionarea de tehnologie avansata, ci si constructia fizica a acestor facilitati, ceea ce presupune implicarea unei game largi de meserii. De la fundatii si structuri metalice, pana la instalarea sistemelor electrice, de racire si securitate, centrele de date au nevoie de echipe complexe formate din muncitori calificati, nu doar de software engineers.
Meseriile tehnice revin in centrul atentiei
Mesajul transmis de Jensen Huang este clar: meseriile tehnice devin esentiale in noua economie digitala. De altfel, el insusi a declarat ca, daca ar fi acum in jurul varstei de 20 de ani si ar trebui sa-si aleaga din nou parcursul educational, ar opta pentru o specializare mai apropiata de stiintele fizice, in detrimentul informaticii.
„Segmentul de munca specializata din orice economie va cunoaste o expansiune. Vom avea nevoie sa dublam si sa dublam din nou acest tip de forta de munca, an de an”, a afirmat CEO-ul Nvidia.
Aceasta tendinta este deja vizibila in unele piete. In Statele Unite, meserii precum cea de electrician sau sudor pot aduce venituri comparabile sau chiar mai mari decat unele profesii cu studii universitare, fara a presupune acumularea unei datorii studentesti.
Alte voci din industrie sustin aceeasi directie
Jensen Huang nu este singurul lider din industrie care avertizeaza asupra deficitului acut de muncitori calificati. CEO-ul BlackRock, Larry Fink, a declarat in martie 2025 ca a discutat direct cu administratia americana despre lipsa de forta de munca necesara pentru constructia de centre de date AI.
„Am spus clar: riscam sa ramanem fara electricieni suficienti pentru a construi ceea ce ne-am propus”, a afirmat Fink in cadrul unei conferinte din sectorul energetic. El a mai subliniat ca reducerea fortei de munca imigrante si dezinteresul tinerilor pentru meserii tehnice creeaza un dezechilibru periculos.
Pe aceeasi linie s-a situat si Jim Farley, CEO-ul Ford, care a atras atentia asupra discrepantei dintre dorinta politica de a reloca productia in SUA si lipsa reala a resurselor umane pentru a implementa aceste planuri.
„Intentia este acolo, dar nu avem cu cine s-o punem in aplicare”, a spus Farley intr-un interviu acordat Axios, amintind ca Statele Unite se confrunta deja cu un deficit de 600.000 de muncitori in fabrici si 500.000 in constructii, potrivit unei postari pe LinkedIn din luna iunie.
Generatia Z incepe sa priveasca altfel viitorul profesional
Desi o parte a generatiei tinere este inca orientata spre parcursuri academice traditionale, exista semnale ca mentalitatea incepe sa se schimbe, iar tot mai multi tineri opteaza pentru formare in domenii tehnice.
Un exemplu relevant este Jacob Palmer, un tanar de 23 de ani din Carolina de Nord. Dupa finalizarea liceului, acesta a decis ca drumul universitar nu i se potriveste. A intrat intr-un program de ucenicie in domeniul instalatiilor electrice, iar la doar 21 de ani si-a deschis propria afacere. Anul trecut a avut un venit brut de aproape 90.000 de dolari, iar in acest an a depasit deja pragul de 100.000 de dolari.
„Nu datorez nimanui nimic”, a spus Palmer, referindu-se la faptul ca nu a fost nevoit sa se imprumute pentru a-si construi o cariera.
Astfel de cazuri arata ca formarea profesionala in meserii tehnice poate oferi stabilitate financiara si independenta intr-un mod mult mai rapid decat unele studii superioare, care adesea presupun ani de studiu si datorii considerabile.
Implicatii pentru educatie si piata muncii
Schimbarea de paradigma promovata de lideri precum Huang sau Fink ar putea avea un impact profund asupra sistemelor de educatie si formare profesionala. In Statele Unite, Departamentul Educatiei a inceput deja sa prioritizeze extinderea programelor de tip „vocational training”, adaptate cerintelor reale ale pietei muncii.
Tendinta se observa si in alte tari dezvoltate, unde guvernele incurajeaza reorientarea catre meserii tehnice prin subventii, burse si parteneriate cu sectorul privat. In Europa, unele state aloca fonduri consistente pentru reconversia profesionala, in special in contextul tranzitiei energetice si al digitalizarii infrastructurii.
Intr-o lume in care AI-ul si automatizarea par sa inlocuiasca din ce in ce mai multe activitati, meseriile fizice raman esentiale pentru a sustine dezvoltarea tehnologica. Centrele de date, vehiculele electrice, retelele 5G sau infrastructura cloud nu pot exista fara munca a zeci de mii de oameni care construiesc, instaleaza, intretin si supravegheaza aceste sisteme.
Este tot mai evident ca nu toata lumea trebuie sa invete programare pentru a avea un loc in viitorul digital. Meseriile tehnice, desi uneori neglijate in discursul public, devin din ce in ce mai cautate si mai bine platite, iar pregatirea pentru acestea poate reprezenta o cale rapida si stabila catre o cariera solida.